Primăria Sectorului 2 susține că cetățenii nu plătesc nimic pentru reabilitarea blocurilor din S2, pe când în alte sectoare cetățenii trebuie să plătească între 10 și 30% pentru reabilitare. Să fie oare adevărat?

Atât în 2018, cât și în anii precedenți, sursa de finanțare pentru reabilitarea termică este reprezentată de credite bugetare (adică banii noștri, ai cetățenilor) + credite externe (rambursabile, tot de către cetățeni). Doar în 2018 este planificat ca sumele necesare pentru reabilitarea termică să fie finanțate după cum urmează: 209 milioane lei să fie asigurate din buget, iar 75 milioane lei să provină din credite externe.

Asta înseamnă că în Sectorul 2 cetățenii nu numai că plătesc de fapt pentru reabilitarea termică a blocurilor, dar plătesc chiar peste 100% din valoarea lucrărilor, deoarece trebuie să achite și dobânzi pentru creditele angajate de primărie pentru a finanța reabilitările.

Din analiza noastră reiese că principala investiție pe anul acesta, aproximativ un sfert din întreg bugetul, este reprezentată de reabilitarea termică a blocurilor din sector.

Și în anii precedenți investiția principală în Sectorul 2 a fost reprezentată tot de reabilitarea termică, în ultimii 2 ani cheltuindu-se pentru reabilitarea blocurilor din Sectorul 2 sumă peste 500 milioane lei.

De ce la alte sectoare cetățenii trebuie să plătească între 10 și 30%? Pentru că reabilitările se finanțează cu fonduri europene nerambursabile, unde finanțarea se obține cu condiția ca beneficiarul să contribuie cu o parte din suma totală.

Acum natural, ne punem întrebarea: de ce a ales Primăria Sectorului 2 să nu depună proiecte (așa cum admite în filmulețul de mai jos chiar Primarul PSD al Sectorului 2, Mihai Mugur Toader) pentru atragerea de fonduri europene pentru principala investiție din Sector? Ne-am putea gândi la mai multe variante: de exemplu că proiectele pentru atragerea de fonduri europene vin la pachet cu oferirea unui anumit grad de transparență asupra cheltuirii banilor și atribuirii contractelor, sau poate că elaborarea proiectelor necesită competențe care lipsesc în Primăria Sector 2, sau poate că PSD și-a făcut o perioadă lungă de timp campanie electorală păcălind cetățenii că ei nu plătesc nimic pentru reabilitare spre deosebire de cei din celelalte sectoare…

Chiar dacă am fi tentați să o facem, haideți pentru câteva minute să nu punem la îndoială bună credință și intențiile Primarului și ale PSD, ci să “dăm vina” pe incompetență și lipsa de viziune în cheltuirea banului public. Haideți să analizăm puțin și efectele acestei proaste administrări: dacă reabilitarea se făcea pe fonduri europene, peste 70% din sumele cheltuite ar fi venit de la UE, adică peste 350 milioane lei. Să ne gândim la ce se putea face cu acești bani în ultimii 2 ani dacă Primăria administra responsabil banul public.

  • Scenariul 1*:
    • Lărgire str. Fabrica de Glucoză (332 mil. lei)
    • Introducerea unui sistem de închiriere biciclete (66,5 mil. lei)
  • Scenariul 2:
    • Înființarea rețelei utilitare pentru biciclete (Sos. Colentina şi Sos. Petricani – faza 1, Bdul Ştefan Cel Mare, Bdul Mihai Bravu, Bdul Barbu Văcărescu, Bdul Lacul Tei, str. Doamna Ghica, Dimitrie Pompeiu, Fabrica de Glucoză) (221,5 mil. lei)
    • Parcări de transfer (Park&Ride Pipera) (106,3 mil. lei)
    • Sistem eticketing pentru regiunea București-Ilfov (66,5 mil. lei)
  • Scenariul 3:
    • Program multianual de amenajare de parcări rezidenţiale multietajate (170,5 mil. lei)
    • Dispecerat Transport Public în Timp Real și Sistemde Management inclusiv Informații în Timp Real (111 mil. lei)
    • Pasaj suprateran peste calea ferată Sos. Andronache (44,3 mil. lei)
    • Amenajare parcare multietajată Bdul Dacia (11 mil. lei)
    • Amenajare parcare multietajată Bdul Pache Protopopescu (11 mil. lei)
    • Program colectare selectivă a deșeurilor la nivelul sectorului 2 (6,7 mil. lei)
    • Program extindere infrastructură apă-canal pe străzile unde aceasta lipsește la nivelul sectorului 2 (circa 9 km) (4,5 mil. lei)
    • Amenajare autogară în zona Gara Obor (4,5 mil. lei)
    • Program multianual de amenajarea de staţii de încărcare vehicule electrice (2,5 mil. lei)
    • etc.

*Datele pentru scenariile de mai sus sunt obținute din Strategia de dezvoltare a Sectorului 2 și includ cu titlu de exemplu proiecte care s-ar putea implementa de către PS2, PMB sau Ministerul Transporturilor cu sumele cheltuite efectiv de Primăria Sectorului 2 pentru reabilitarea termică a blocurilor în 2016 și 2017.

Se mai poate face ceva?

Situația absorbției fondurilor europene nu este una încurajatoare, știindu-se că Programul Operațional Regional are în continuare una dintre cele mai slabe absorbții de fonduri europene – doar 0.37% din alocare la 2 februarie 2018, consecință fiind că suma de 561,73 milioane euro ar putea fi dezangajată la nivelul Programului Operațional Regional.

“Soluția propusă de Guvern este utilizarea din nou a mecanismului proiectelor retrospective – decontarea în cadrul programului a unor cheltuieli eligibile deja efectuate de potențialii beneficiari ai proiectelor retrospective și includerea acestora în aplicații de plată către Comisia Europeană”, conform acestui articol apărut pe 2 martie 2018 pe site-ul fonduri-structurale.ro.

Cu toate acestea, domnul Toader nu pare că se gândește nici măcar în al 12-lea ceas să deconteze sumele cheltuite pentru reabilitare, pentru că i pare cam “amplu” după cum susține dânsul în același interviu oferit pe 23 mai 2018 publicației Hotnews.