[pdf-embedder url=”https://sector2.usr.ro/wp-content/uploads/2017/11/10-Situatia-platilor-luna-OCTOMBRIE-2017-1.pdf” title=”10-situatia-platilor-luna-octombrie-2017″]

[pdf-embedder url=”https://sector2.usr.ro/wp-content/uploads/2017/11/9-Situatia-platilor-luna-SEPTEMBRIE-2017.pdf” title=”9-situatia-platilor-luna-septembrie-2017″]

proiecte HCL nr.20 și 21 din ședința extraordinară din 13.11.2017

Pe 13 Noiembrie a avut loc o nouă rectificare bugetară la Primăria Sector 2 dar şi aprobarea execuţiei bugetare la 30 Septembrie. În cele ce urmează, vom prezenta pe scurt, datele rectificării dar mai ales execuţia, pe care o considerăm a fi mult mai interesantă.
Rectificarea de această data nu este de o anvergură mare, doar trei instituţii, pe lângă Primărie, cerând suplimentarea sau după caz, diminuarea bugetului. Vorbim de Administraţia Patrimoniului Imobiliar, Centrul Teritorial Veterinar, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. În ceea ce priveşte Primăria, se vor scădea 572,000 lei din veniturile secţiunii de funcţionare şi se va suplimenta cu aceaşi sumă veniturile secţiunii de dezvoltare, ca şi contribuţii ale asociaţilor de proprietari la lucrările de reabilitare termică.
Administraţia Patrimoniului Imobiliar a cerut suplimentarea bugetului cu 179,000 lei, bani pentru asigurarea fondurilor pentru actualizarea cadastrelor a 15 unităţi de învăţământ dar şi achiziţionarea a 5 laptopuri şi 16 calculatoare. Sumele de bani au fost luate de la învăţământ. De asemnea, se va suplimenta cu 402,000 lei capitolul învăţământ, din care 310,000 lei pentru cheltuielile de personal şi 92,000 lei pentru susţinerea programului “Şcoală după şcoală”. Centrul Teritorial Veterinar a cerut suplimentarea bugetului cu 1 mie lei, bani încasaţi ca urmare a unor donaţii. În ceea ce priveşte DGASPC, bugetul se va diminua cu 1,541,000 lei, ca urmare a unor economii din derularea unor contracte de achiziţii publice dar şi amânarea lucrărilor de consolidare a Centrului de Îngrijire şi Asistenţă pentru anul 2018. Se va suplimenta, în schimb, cu 630,000 lei indemnizaţia de însoţitor pentru persoane cu handicap grav.

În ceea ce priveşte execuţia bugetară a Primăriei Sectorului 2, mai exact cât din buget a fost cheltuit şi cât s-a încasat, vom analiza datele pentru trimestrul al III-lea, până la 30 Septembrie 2017.

Situaţia execuţiei bugetare pentru Primăria Sectorului 2 prezintă o situaţie în mod cert mai bună, comparative cu celelate sectoare. Vorbim de procentaje mari atât la nivel de venituri cât şi la cheltuieli, între prevederile anuale aprobate şi încasările/plăţile efectuate. Prin prevederi anuale aprobate, a se înţelege acele sume care se preconizau a fi strânse s-au cheltuite până la 30 Septembrie.
Pentru venituri, din 1,034,389,000 lei, cât preconizau că vor obţine, au reuşit încasări la bugetul local în valoare de 948,652,152 lei, adică 91,71% din preconizare. Dacă ne uităm la detalierea acestor venituri, putem vedea că pe anumiţi indicatori s-au reuşit încasări mai mari decât cele preconizate. Atenţie însă, trebuie să fim obiectivi şi să menţionăm că, spre exemplu, Primăria nu credea că va încasa vreun ban din rambursarea împrumuturilor acordate. Au reuşit să obţină înapoi 200,000,000 lei, un lucru bun care a crescut procentajul dar care nu a venit în urma unor activităţi economice suplimentare derulate de primărie, menite să aducă bani în plus la buget. Unde a performat primăria, în schimb, este la veniturile din proprietate, cu mai mult de 2,5 milioane încasări decât preconizau sau la valorificarea unor bunuri, cu 316,428 lei faţă de 0 lei, cât preconizau. Subvenţia de la bugetul de stat a scăzut şi ea cu aproximativ 13 milioane lei, dependenţa faţă de bugetul de stat părând să fie într-o pantă descendentă. La finalul 2016, subvenţia de la bugetul de stat era în valoare de 62 de milioane de lei, deci cu 10 milioane mai puţin decât preconizau că vor avea la 30 Septembrie. Desigur, până la finalul lui 2017 mai sunt 2 luni, deci se poate “recupera”.

La rubrica cheltuieli, faţă de 1,302,064,000 lei, cât se preconiza că vor cheltui, s-au folosit de doar 702,361,003 lei, adică aproape 54%. Din păcate, cele mai multe plăţi efecutate au fost pentru secţiunea de funcţionare, 544 milioane şi nu pentru dezvoltare, cu doar 161 de milioane.
Precum putem observa în graficul din dreapta, cele mai multe cheltuieli au fost cele de personal, cu o pondere de 34% în timp ce investiţile au avut o pondere de doar 22%. De altfel, dacă ne uităm la prevederile preconizate, pentru investiţii, până la această data trebuia să fie cheltuiţi 445 milioane lei iar pentru personal 331 milioane lei. În schimb, avem o situaţie opusă.
Partea bună este că nu s-au mai folosit bani din fondul de rezervă, fond ce nu putea fi folosit oricum decât în situaţii de urgenţă, precum calamităţi naturale, potrivit legii finanţelor publice locale 273/2006 şi nu într-un mod discreţionar, cum s-a întâmplat până acum.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

În ceea ce priveşte detalierea pe capitole a cheltuielilor, putem observa că rubrica învăţământ şi asistenţă socială s-au apropiat cel mai mult de “ţinta” prevăzută pentru 30 Septembrie, cu procentaje de 74% respective 84%. La polul opus se află rubrica locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, fapt datorat şi modului relative încet în care se derulează investiţile, mai ales în ceea ce priveşte reabilitarea termică. Vorbim, de altfel, de singurul procent sub 50% la nivel de execuţie previzionată. La sănătate, deşi prevederi nu erau aşa mari, nu s-a reuşit cheltuirea până la la 30 Septembrie a acestor sume. De altfel, “ţintele” impuse nu vor fi respectate niciodată datorită mai multor cauze, valabile şi pentru toate celelalte primării. O primă cauză ar fi blocajul de la nivel de investiţii, ce se realizează foarte greu. De asemenea vorbim de modul deficitar de previzionare şi alcătuirea a bugetelor locale de către oamenii din administraţie. De cele mai multe ori, aproximările şi calculele urmăresc interesele personale şi nu interesele publice, prioritizând proiecte ce nu sunt altceva decât consumatoare de bani şi nu spre exemplu, proiecte de infrastrctură.

În concluzie, situaţia execuţiei bugetare de la Primăria Sectorului 2 nu este neapărat una rea, mai ales în ceea ce priveşte veniturile. La rubrica cheltuieli, în special cheltuieli de investiţii, situaţia ar putea fi mult mai bună. Uniunea Salvaţi România va urmări cu atenţie ce se va întâmpla cu bugetul local şi va veni cu amendamente şi proiecte de hotărâre astfel încât cetăţenii să se bucure de sectorul lor.